People of Hope: Bienala de Artă de la Veneția 2026

  • Concept general

    Când se naște speranța? O formă incipientă apare în jurul vârstei de 2–3 ani, dar speranța conștientă, ca proces reflexiv, se dezvoltă mai târziu. În preadolescență, capătă o dimensiune morală și abstractă, iar la maturitate, devine un exercițiu existențial. Speranța rămâne un concept paradoxal, situat la intersecția dintre resursă vitală și iluzie periculoasă, între virtute teologală și structură ontologică, până la forță politică transformatoare. Dincolo de diferențele de perspectivă, speranța nu este niciodată neutră: ea modelează raportul cu prezentul și negociază relația noastră cu viitorul. Într-o societate marcată de fragilitate colectivă, speranța funcționează ca o formă de rezistență în fața incertitudinii și a morții, un exercițiu de restabilire a sensului, chiar și atunci când el pare suspendat.
    În universul pictural al lui Roman Tolici, speranța devine o formă de supraviețuire în fața terorii proprii și colective, după cum își poziționează artistul intenția: „Cu această serie, am încercat să mă îndepărtez de angoasa prezentului, să înțeleg că lucrurile sunt dramatice acum, dar ele vor fi niște simple evenimente pierdute în spațiul istoric și necunoscute toată profunzimea și complexitatea lor.” Demersul propus de Tolici plasează speranța ca principiu identitar și o revendică drept forță transformatoare, într-un sens apropiat de gândirea lui Viktor Frankl, care afirma: „omului îi poate fi luat totul, mai puțin un lucru: ultima dintre libertățile umane – aceea de a-și alege atitudinea în orice circumstanță.”

  • Prezentarea seriei

    Seria lui Tolici explorează o dialectică matură între viață și moarte, plasând umanitatea într-un meta-viitor post-traumatic. Este o construcție simbolică a unui timp care urmează nu doar prezentului, ci și viitorului previzibil, în care omenirea renaște după marile catastrofe colective, proiectând un nou echilibru, departe de tragediile civilizației dispărute. Lucrările funcționează ca niște decupaje vizuale în care viața și moartea devin cele două note principale ale narativului: la scară macro, relicvele trecutului și simboluri mortuare de proporții uriașe, carcase goale sau rămășițe de natură, reverberează ca ecouri ale unei realități deja dislocate; în timp ce, la scară micro, personajele miniaturale sunt amprenta renașterii umane. Fiecare lucrare surprinde un moment al transformării materiei, de la rămășițe tehnologice, la relicve organice, de la mașina vandalizată la trunchiul de copac pietrificat, toate devenite situri ale contemplării colective. Prin acest cadru, prezența speranței nu opune rezistență în fața magnitudinii morții, ci devine o strategie esențială pentru imaginarea unui viitor posibil. 

    Lipsite de detalii geografice și temporalitate precisă, peisajele lui Tolici devin teritorii neutre, oaze de reziliență, asemenea unei „țări natale”, așa cum este definită speranța profundă în perspectiva lui Gabriel Marcel. În această cheie, artistul nu imaginează o „minunată lume nouă” în sensul lui Huxley sau o lume triumfalistă, ci creează insule vizuale de rezonanță pentru scenarii plauzibile, atent construite.

     

  • Lucrări incluse

    'Click' pe imagine pentru detalii lucrări
  • Lucări în proces de finalizare

  • Experiența în Pavilion

    Instalație participativă
    • Deși proiectul este centrat pe pictură, el se extinde la granița mai multor medii și registre senzoriale. Instalația sonoră participativă...

      Deși proiectul este centrat pe pictură, el se extinde la granița mai multor medii și registre senzoriale. Instalația sonoră participativă constituie nucleul interactiv al Pavilionului, o punte între corporalitate, comunitate și prezența concretă a speranței. Fiecare lucrare include un dispozitiv derivat dintr-un stetoscop modificat și dotat cu microfoane de contact. Vizitatorii sunt invitați să poziționeze dispozitivul la nivelul inimii, permițând ca ritmul cardiac personal să fie preluat și transmis către un sistem sonor dedicat.

    • Această pulsație este amplificată și difuzată în spațiu prin alveolele laterale ale Pavilionului, formând o compoziție colectivă, mereu diferită, alcătuită...

      Această pulsație este amplificată și difuzată în spațiu prin alveolele laterale ale Pavilionului, formând o compoziție colectivă, mereu diferită, alcătuită din bătăile inimilor tuturor participanților. Instalația funcționează ca un experiment sonor autogenerativ, modelat în timp real prin interacțiunea publicului. Dispozitivele, veritabile “stetoscoape emoționale”, transformă un gest intim într-o expresie comună, evocând ritmul primordial al vieții, acela care ne însoțește încă din prenatal.

    • Cele două capete ale pavilionului funcționează ca timpane semicirculare, în care sunt amplasate difuzoarele ce redau sunetul instalației, producând o...

      Cele două capete ale pavilionului funcționează ca timpane semicirculare, în care sunt amplasate difuzoarele ce redau sunetul instalației, producând o mișcare sonoră continuă. Între ele, structura care integrează lucrările lui Roman Tolici devine axul vizual și acustic al expoziției, unificând spațiul și facilitând circulația sunetului. Pavilionul se constituie astfel într-un laborator al coexistenței, o partitură afectivă colectivă, înscrisă într-o tonalitate minoră, în care viața devine condiția fundamentală a speranței.

       

      CLICK AICI PENTRU DEMONSTRAȚIE VIDEO

  • Configurația spațială și tehnică

    Pavilion
    • 1. Configurația spațială

      1. Configurația spațială

      Spațiul expozițional al Pavilionului României este reinterpretat prin introducerea unei „membrane” circulare care dublează pereții existenți, redefinind relația dintre vizitator și arhitectura pavilionului. Această nouă limită generează un traseu expozițional ciclic, în opoziție cu dispunerea axială actuală. Cele două abside rezultate în extremități susțin conceptul curatorial, funcționând ca două „timpane” care concentrează și difuzează bătăile inimilor captate de cele 12 stetoscoape amplasate în dreptul fiecărei lucrări.

    • 2. Dispozitivele sonore și infrastructura tehnică

      2. Dispozitivele sonore și infrastructura tehnică

      Fiecare lucrare este asociată unui dispozitiv sonor alcătuit dintr-un stetoscop modificat, capabil să capteze și să amplifice bătăile inimii vizitatorilor într-o manieră spațializată, distribuită pe 11 canale audio independente. Dispozitivul este retractabil și integrat într-un modul compact ce include un sistem miniatural de amplificare, un stetoscop medical modificat, o baterie portabilă reîncărcabilă și o carcasă printată 3D care ascunde întregul mecanism. Peretele circular pe care sunt dispuse lucrările este poziționat la o distanță de 80 cm față de pereții existenți ai pavilionului, rezultând astfel un spațiu tehnic perimetral dedicat întreținerii instalației: înlocuirea bateriilor, accesul la tamburii de cablu și la sistemul de conectare audio. În spatele celor două abside se dezvoltă zone tehnice mai ample, care găzduiesc echipamentele sistemului audio și spațiile de depozitare. Semnalele provenite de la fiecare stetoscop sunt transmise prin cabluri jack către un mixer audio (Soundcraft EFX12), iar de acolo semnalul audio va fi transmis către două difuzoare active Yamaha HS5.

       

    • 3. Sistemul acustic și integrarea în arhitectură

      3. Sistemul acustic și integrarea în arhitectură

      Cele două difuzoare sunt amplasate la extremitățile traseului expozițional și integrate în două pâlnii acustice supradimensionate care dublează pereții perimetrali. Aceste pâlnii au un dublu rol: difuzarea direcțională a sunetului, amplificând experiența spațială a bătăilor inimilor, și mascarea accesului către spațiile tehnice și către calea secundară de evacuare.
      Astfel, spațiul principal al expoziției rămâne o suprafață continuă, nefragmentată.
      Pâlniile sunt realizate din fâșii de MDF rezistent la umiditate, prelucrate CNC, montate pe un schelet din profile de aluminiu extrudat tip V-slot și finisate prin vopsire electrostatică alb mat. Întregul ansamblu este ancorat suplimentar în peretele perimetral.

    • 4. Rama centrală

      4. Rama centrală

      Accesul în pavilion are drept capăt de perspectivă lucrarea Accident în Piața Amzei, poziționată pe axul pavilionului, împreună cu lucrarea New Hope 12. Cele două lucrări sunt singurele care ies din planeitatea pereților, fiind panotate pe un perete volumetric care domină spațiul. Rama centrală este alcătuită dintr-o structură metalică de aluminiu, închisă perimetral cu o ramă realizată din platbandă de oțel de 5 mm grosime, vopsită electrostatic alb mat. Cele două fețe pe care sunt încastrate lucrările sunt închise cu OSB și două plăci de gips-carton, finisate cu vopsea lavabilă. În interiorul ramei, la bază, se vor poziționa greutăți care vor ancora întreaga confecție.

       

    • 5. Structura peretelui circular

      5. Structura peretelui circular

      „Coaja” care dublează pereții pavilionului este realizată din profile metalice de oțel tip UA, ancorate la partea superioară cu console care se încastrează în pereții existenți. La partea inferioară, profilul de contur se prinde cu bandă dublu-adezivă de pardoseala existentă. Pentru protejarea pardoselii, benzile adezive sunt aplicate peste fâșii de autocolant detașabil, evitând depunerea de reziduuri la demontare. Profilele metalice sunt placate pe o singură față cu un strat de OSB și două foi de gips-carton, finisate cu vopsea lavabilă alb mat.

  • EXPERIENȚA ÎN SPAȚIUL IRCCU

    • Configurația spațială și tehnică

      Configurația spațială și tehnică

      Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică va găzdui un „laborator” de scanare și printare 3D, care va genera o arhivă de oameni, în continuă creștere pe durata expoziției. În centrul spațiului este propusă o instalație realizată din profile de aluminiu extrudat tip V-slot, care definește o zonă de lucru cu banchetă integrată, zona de printare propriu-zisă și un terrarium ce se va popula progresiv cu siluetele printate. Scheletul central se ramifică atât la nivelul plafonului, cât și pe pereții laterali, acomodând funcțiuni complementare expoziției. La partea superioară, profilele servesc drept suport pentru corpurile de iluminat suspendate, în timp ce pe latura stângă susțin panoul informativ cu titlul proiectului, textul curatorial și datele despre echipă și parteneri. În partea dreaptă, structura delimitează zona de scanare și fotografiere 3D, destinată capturării modelelor care vor fi ulterior tipărite. Înainte de procesul de scanare și printare vizitatorii vor semna un acord pentru prelucrarea pozelor. 

       

    • Concept

      Concept

      Dacă Pavilionul explorează registrul efemerului prin instalația sonoră, spațiul IRCCU se concentrează asupra materialității. Relația dintre cele două este esențială: ceea ce, în Pavilion, se manifestă sub forma unei partituri colective devine aici o manifestare vizibilă a speranței. În interiorul galeriei, o imprimantă 3D realizează miniaturi de aproximativ 4 cm, ale fiecărui vizitator care își exprimă acordul de a participa la procesul de reproducere tridimensională, transformând astfel gestul prezenței într-o parte integrantă a instalației. Acestea sunt adăugate treptat într-un peisaj alcătuit din vegetație reală, plasat într-un terariu. Vizitatorii asistă și, în același timp, participă la formarea unei comunități simbolice, o umanitate la scară micro, în care prezențele individuale se reunesc într-un peisaj interdependent.

    • Participare globală

      Participare globală

      Conceptul Bienalei, imaginat de Koyo Kouoh, propune un ansamblu polifonic format din prezențe individuale care devin un cor prin participare colectivă. Platforma online invită publicul global să trimită fotografii, care ulterior sunt folosite pentru crearea figurinelor ce populează instalația pe tot parcursul Bienalei, transformând proiectul într-o rețea globală, fizică și virtuală, unită de gestul participării. Pavilionul și IRCCU definesc împreună o viziune unitară asupra speranței, în sensul în care o definea Frankl: o forță ce are nevoie de momente efemere de afirmare (Pavilionul) și de structuri durabile, orientate spre viitor (IRCCU).

  • FORUM INTERDISCIPLINAR:

    Caracterul interdisciplinar al proiectului aduce în prim-plan o parte dintre cele mai relevante voci din literatură, filosofie, arheologie, istorie, psihologie, teatru, sociologie, jurnalism și antropologie, creând o perspectivă complexă asupra temei speranței, reflectând diversitatea culturii contemporane naționale. Astfel, Pavilionul se transformă într-o scenă deschisă pentru dialog intercultural, relevanță socială și extinderea audienței culturale către comunitatea internațională a Bienalei.

     

    Evenimentele conexe organizate în cadrul Bienalei de Artă de la Veneția 2026, sub titlul New Hope – A Collective Journey, constau într-un program de conferințe, dezbateri și performance-uri dedicate explorării conceptului de speranță ca forță colectivă.

     

    Acestea au loc atât pe terasa Pavilionului României din Giardini della Biennale din Veneția, cât și în spații din București (Facultatea de Litere, Universitatea București), Brașov (Centrul Multicultural al Universității Transilvania) și Chișinău (Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova):

     

    • Iunie 2026: Conferința „Arheologia speranței”
    • Iulie 2026: Dezbaterea „Corpul speranței”
    • August 2026: Lectura și discuția „Poezia ca formă de supraviețuire”
    • Septembrie 2026: Masa rotundă „Viitorul speranței”

     

  • Echipa Forumului Interdisciplinar

    • Marian Coman

      Istoric și profesor universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
    • Svetlana Cârstean

      Poetă, jurnalistă și traducătoare
    • Ada Galeș

      Actriță de teatru și film
    • Anastasia Gavrilovici

      Poetă și traducătoare
    • Bogdan Iancu

      Antropolog și cercetător în științe sociale
    • Adriana Lăcătuș

      Profesor universitar, specialistă în literatură comparată și studii culturale
    • Raul Lupșa

      Psiholog
    • Cătălin Pavel

      Arheolog, scriitor și profesor universitar
    • Elena Stancu

      Jurnalistă și documentaristă (cofondatoare „Teleleu”)
    • Oana Șerban

      Filozof, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
    • Constantin Vică

      Filosof, cercetător în etică aplicată și tehnologie
    • Radu Vancu

      Poet, eseist, traducător și profesor universitar
    • Oana Zamfir

      Jurnalistă de televiziune
  • Promovare și comunicare

    • PR internațional

      SUTTON

      PR-ul internațional va fi condus agenția SUTTON, specialiști cu experiență la Bienala, mizând pe campanii structurale în parteneriat cu birouri de presă de prestigiu și rețele de difuzare destinate art news-urilor globale, lifestyle-ului și presei de specialitate (ex. E-flux, Art-agenda, The Art Newspaper, Apollo, Artnet, Vogue, Monocle, etc.). Strategia include lansarea comunicatelor în engleză privind curatorul/artisul și conceptul expozițional, programarea interviurilor și a vizitelor de presă, gestionarea pe teren a presei internaționale în timpul Vernissage-ului, precum și prezența articolelor, recenziilor și profilurilor Pavilionului în reviste, cu monitorizarea permanentă a impactului și adaptarea mesajelor la piețele-țintă: SUA, UK, Franța, Italia, Germania, Spania și Elveția.

    • PR NAȚIONAL

      Mariana Nicolae

      Strategia de PR național, coordonată de Mariana Nicolae, expert în PR cultural, cu experiență în reprezentraea Pavilionului României de la Veneția, se va concentra pe obținerea unei acoperiri extinse în presa românească de cultură, precum și în mass-media generalistă, vizând consolidarea imaginii artistice a României și generarea unui dialog public consistent pe tema speranței ca practică vizuală și relațională. Comunicatele de presă, invitațiile electronice pentru vernisaj și evenimente conexe, broșurile tipărite și newsletterele vor fi distribuite către principalele instituții de artă, critici, curatori, colecționari și publicul larg interesat de Bienala și arta contemporană, accentuând relevanța prezenței românești în context internațional și stimulând participarea activă la evenimentele din București, Brașov și Chișinău.

    • Social Media

      ART/SIDE

      Componenta de social media va fi implementată coordonat de echipele ART/SIDE , asigurând o prezență multiplatformă (Instagram, TikTok, Facebook) cu conținut original, creativ și cu actualizări regulate: postări despre procesul creativ, „din culisele Pavilionului”, momente-cheie din Bienală și dialoguri globale cu publicul. Prioritățile includ creșterea vizibilității, engagementului și a comunității digitale, atingând noi segmente de public și influenceri, amplificând pe plan digital acoperirea din presa clasică, parteneriatele media și colaborările cu creatori de conținut și instituții de artă, cu raportare constantă a rezultatelor și ajustare optimizată a conținutului până la finalul expoziției.

  • Echipă

    • Roman Tolici

      artist
    • Michele Bressan, Ștefania Dobrescu, David Elliott

      Echipă curatorială
    • Roxana Tolici

      Manager de proiect
    • Ioana Gonțea

      Coordonator Logistic
    • Muromuro

      Arhitectură
    • Kaustik

      Producție și instalație
    • TJ PROFESSIONAL FINANCIAL ADVISOR

      Management financiar
    • Vlad Mihai

      Grafică
    • UZINELE CREATIVE

      Manager de producție
    • Sutton

      PR International
    • Mariana Nicolae

      PR Național
    • ART/SIDE

      Social media
    • Robotics and Machinery

      Producție 3D
    • Denis Flueraru

      Producție instalație audio
    • Chuckle Cloud

      Website
    • Cătălin Georgescu

      Documentare video
    • Mihai Ciobanu

      Documentare video
  • Buget detaliat

    Tip cheltuială Suma (lei) Suma (euro)
         
    CHELTUIELI LEGATE DE CONȚINUTUL EXPOZIȚIONAL 79.486,30 89.150,13
    Producția lucrărilor aferente construrii spațiului 72.190 51.939
    Printare 3D - Rsrobotics and Machinery 9.100 46.410
    Instalație sonoră 63.090 5.529
    Închiriere/achiziționări echipamente multimedia 7.296,3 37.211,13
    Imprimantă 3D 7.296,3 37.211,13
         
    CHELTUIELI LEGATE DE TRANSPORT ȘI ASIGURĂRI 54.960,15 10.776,50
    Transport expoziție dus-întors 39.802,95 7.804,50
    Cheltuieli de asigurare 15.157,2 2.972
         
    CHELTUIELI LEGATE DE AMENAJARE 858.812,72 168.802,49
    Text perete, mobilier  104.000 20.800
    Zugrăvire  32.325,26 6.338,29
    Materiale producție, Producție expoziție 609.970,90 119.602,14
    Crates pentru lucrări 5.320 1.043,14
    Evacuarea deșeurilor 30.600 2.000
    Instalare expoziție 20.400 4.000
    Iluminat (achiziție/închiriere)  81.916,56 16.062,07
         
    CHELTUIELI LEGATE DE DEMONTARE 55.275,26 10.838,29
    Demontare expoziție 22.950 4.500
    Evacuare deșeuri  10.200 2.000
    Zugrăvire 32.325,26 6.338,29
         
    CHELTUIELI DE PUBLICAȚII ȘI PROMOVARE 565.619,51 113.305,79
    Design grafic 20.400 6.400
    Traduceri, redactare, editare, corectură 18.870 3.700
    Tipărire/diseminare materiale promoționale 89.364,51 17.522,45
    Website 35.700 7.000
    Foto, video, documentare 19.125 3.750
    Comunicare/PR internațional și național 382.160 74.933,33
         
    CHELTUIELI EVENIMENTE (Vernisaj și evenimente conexe) 81.600 16.000
    CHELTUIELI ORGANIZATORICE ȘI ADMINISTRATIVE (onorarii echipă, artiști, custozi, manageri) 869.860 196.600
    CHELTUIELI NEPREVĂZUTE 25.500 5.000
         
    TOTAL 1.650.701,22 425.670,70